Bucuria Simplității

Dragul meu cititor,

Astăzi, a sosit timpul să-ți povestesc, din nou, cum au fost ultimele trei luni din viața mea.

Au fost trei luni pline, fiecare cu ritmul și lecțiile ei. Uneori mai grele, alteori mai blânde, dar toate purtând în ele ceva de luat cu mine mai departe.

A fost un trimestru încărcat de: zbucium, calm, redresare, schimbare, acceptare.

Iulie – Luna în care am simțit greutatea cotidianului

Iulie a fost o lună mai puțin contemplativă. Cotidianul a pus stăpânire pe timpul meu, iar răgazul s-a micșorat semnificativ.

Chiar de la început, am descoperit, fără să vreau, cum unii oameni poartă două fețe. Aici, mi-am (re)amintit că bunătatea afișată în față nu e mereu autentică și că uneori adevăratele gânduri se spun pe la spate. A fost o lecție: nu toți oamenii sunt buni, nu toți sunt răi. Dar am concluzionat că este mai înțelept să-mi aleg mai precaut oamenii în fața cărora îmi deschid sufletul.

A fost și o lună caniculară. Eu și căldura excesivă nu am fost niciodată prietene. Noroc că la Brașov valurile de caniculă au fost mai blânde. Am supraviețuit cu multe dușuri, înghețată, dar și cu cafele savuroase dimineața care, toate îmi dau o stare de bine. 😅

Pe lângă toate astea, iulie a fost și despre bani, planuri și decizii. N-am tras încă o linie clară, dar am început să pun bazele unor decizii care sper să mă ajute pe termen mediu și mai ales, lung.

Totodată, tata a avut comisia pentru pensia de boală, cu vești delicate și viitor incert, pe fondul schimbărilor legislative. Am trăit din nou acel sentiment de instabilitate care apasă greu.

Dar în mijlocul tuturor acestor lucruri, am primit și vești bune: operația lui tata pentru cel de-al doilea stent s-a încheiat cu bine, chiar dacă pe ultima sută de metri. Am fost recunoscătoare că am avut banii – în sfârșit – dar m-a durut gândul că puteam să nu mă încadrez în timp. 😕

Lecția a fost clară: „uneori mai târziu, poate fi prea târziu”. A fost o lecție usturătoare, care m-a făcut să mă gândesc mai serios la importanța unui fond de rezervă mai solid și construit mai smart, dar și la învestiții în educația mea viitoare ce ar putea contribui la o creștere a veniturilor lunare. Vreau să ajung capabilă ca astfel de situații delicate să nu mai fie amânate vreodată pe un „mai târziu care ar putea fi prea târziu”. 😢

Și da… după tot, finalul lunii m-a găsit din nou cu economiile pe zero. Încă un „de la capăt”.

Am pierdut șirul acestui început de la zero, dar îmi spun că important este că pot începe din nou. Că pot! Că “a o lua de la capăt” e totuși un privilegiu. Atâta timp cât mai pot face asta, sunt bine. Important e că pot să o iau de la capăt. Din nou. Și din nou. 🙏

După o lună plină de încercări și lecții, iulie s-a încheiat cu un apus liniștit într-un câmp de floarea-soarelui – loc pe care l-am explorat mai atent la începutul lui august. Între griji și vești mai puțin bune, am ales să păstrez în suflet acest calm simplu, ca o amintire că, oricât de greu ar fi, mereu există frumusețe și speranță în jurul nostru. 🙏

August – Luna în care am început să (re)construiesc

După tumultul lui iulie, august a venit cu altă energie și cu un aer mai liniștit. Am făcut din nou – în sfârșit – pași spre mine.

Ca urmare a concluziei de luna trecută, am început să conturez un nou proiect personal, pe termen mediu – cam patru ani – în care vreau să schimb lucruri în trei direcții: finanțe, sănătate și carieră. Nu știu exact cum va arăta drumul, dar am o schiță și un scop. E un început.

Am decis și o mică disciplină pentru blog: de acum înainte, articolele vor apărea pe 7, 17 și 27 ale lunii. Poate e doar o joacă cu cifra 7, dar îmi place ideea de ritm, de consistență. Îmi plac cifrele acestea și distanța dintre ele. 😊

Fotografia a continuat să fie terapia mea preferată, așa cum poți vedea și în articolul de aici. M-a ajutat să-mi liniștesc mintea și să-mi bucur ochii.

Am făcut și o schimbare în echipamente – am renunțat la un aparat mai scump pentru unul mai accesibil. Nu pentru că nu mi-l mai permiteam neapărat, ci pentru că am realizat că am deja prea mult pentru stadiul meu de hobby. Asta m-a făcut să simt că fac ordine în viața mea, iar ce a rămas, am pus deoparte — astfel, m-am bucurat de această decizie frugală, dar înțeleaptă. 💰

August s-a încheiat, cu concediul aproape, cu mai mult timp personal la dispoziție. M-am aplecat spre sinele meu autentic, căutând răspunsuri la întrebări vechi. Și, spre bucuria mea, le-am și găsit.

Bucuria de a-mi liniști mintea și sufletul a fost cadoul meu pentru această lună. Iar financiar, a fost o lună relativ constantă și am început din nou să pun bani deoparte, să construiesc un mic fond de siguranță. Chiar și o mică „plapumioară financiară” aduce mereu liniște, oricât de subțire ar fi. 🙏

Septembrie – Luna în care am respirat din nou

Dacă iulie a fost agitație și august reconstrucție, atunci septembrie a fost… pauză. Respiro. Timp pentru mine. Septembrie a fost poate cea mai generoasă lună din acest trimestru. 😊

La începutul lunii, am observat că oboseala acumulată în ultimul an s-a resimțit puternic. Astfel, odată cu primele zile de pauză, am dormit adânc, vindecător. Semn că mintea și corpul meu chiar aveau nevoie de odihna aceasta binemeritată și mult căutată. 😴

Concediul în sine a fost frugal și minimalist, cu mici dezamăgiri pe ici-colo (așa cum ți-am povestit aici), dar cu scopul esențial atins: timp pentru mine, tihnă, liniște. Am scris mult în jurnal, am ascultat muzică relaxantă, am stat ore întregi pe balcon privind la un petic de mare și, în sfârșit, am citit o carte – prima după multe luni. A fost un mic mare pas pentru sufletul meu. 💚

Astfel, vacanța mea de două săptămâni mi-a dat pauza pe care o așteptam de mai bine de un an. A fost exact ce aveam nevoie.
A fost… terapeutică.

Septembrie a fost cea mai blândă cu mine. Concediul la mare mi-a adus liniștea de care aveam nevoie și răgazul de a-mi regăsi ritmul. Pe plajă am zărit această inimă din scoici, cu anul 2025 scris în mijloc – un semn simplu, dar potrivit pentru starea mea de atunci: începuturi, speranță și timp pentru suflet. 🥰

La întoarcerea din concediu, viața m-a așteptat cu toate ale ei – bune, mai puțin bune. Dar parcă le-am întâmpinat altfel, cu o liniște nouă în mine.

Tot în septembrie am finalizat tranziția aferentă schimbării providerului de internet și TV. N-a fost o tranziție ușoară – după o experiență deloc plăcută cu vechiul furnizor – dar am ales în cele din urmă locul unde am fost tratată omenește. Am ales mai puțin „strălucitor” tehnic, dar mai multă omenie, căci în final prețuiesc mai mult respectul față de client decât “oferta cea mai bună în teorie”.

Concluzii — Viața este!

Pe 13 septembrie am notat în jurnal: „Viața este. Pur și simplu este. Nu are manual. Nu trebuie. Nu promite. Nu explică. Pur și simplu… este.” Asta a fost poate cea mai clară lecție a acestui trimestru.

Uneori e greu, alteori e ușor. Uneori plângi, alteori râzi. Viața nu vine cu instrucțiuni și nici nu garantează nimic. Dar cu cât mai repede înțelegi că singurul lucru asupra căruia ai control real e felul în care alegi să trăiești, cu atât mai liber devii.

Nu putem controla exteriorul, ci doar reacțiile noastre. Viața poate fi nedreaptă, grea, imprevizibilă. Alteori poate fi luminoasă. Totul curge.

Am învățat că fericirea nu stă în bani, dar și că e important să ai o plasă de siguranță. Am învățat că oamenii te pot răni fără să-și ceară scuze, dar și că tu poți alege cui îi oferi inima ta. Am învățat că e OK să o iei de la capăt – chiar de o mie de ori – atâta timp cât ai curajul să mergi mai departe. 🙏

Viața mi-a adus în aceste trei luni provocări, mici bucurii, revelații și eșecuri. Dar mi-a adus și această convingere: sunt liberă să aleg. Am ales să privesc partea bună. Să plec de unde nu sunt respectată. Să spun nu când ceva nu-mi face bine. Să am grijă de mine, de drumul meu, de simplitatea care îmi aduce bucurie. Pot decide cum răspund. Și asta îmi dă libertate. 😌

Acesta a fost răgazul meu în iulie, august și septembrie: zbucium, calm, redresare, schimbare, acceptare. O combinație imperfectă, dar reală. Învăț să merg mai departe, mai simplu și mai conștient.

Și îți mulțumesc că ai fost aici să-l citești. Poate te regăsești, poate nu. Oricum ar fi, ține minte: Viața este. Bucură-te de simplitatea ei. 💚

Apropo, tu cum ai trăit ultimele luni? Ai avut parte de răgaz, de învățăminte, de bucurii simple? 😊