Bucuria Simplității

Trăim vremuri instabile, atât economic cât și social — și nu doar în România. Însă la noi, legea austerității pare să lovească tot mai adânc: în buzunare, în moral, în echilibru mental. Iar cel care suportă consecințele nu este statul, nici „marile puteri”, ci omul simplu.

E ca și cum ți s-ar spune, indirect: „Așa-ți trebuie dacă n-ai fost suficient de șmecher să furi, să te strecori, să ajungi milionar. Efortul tău cinstit, trăit modest, n-are nicio valoare.”

Iar în tot haosul acesta, mai apar și „soluțiile miraculoase”: cursuri de 1000+ euro despre cum să te salvezi financiar.
Dar cum să dai salariul pe o lună sau chiar două luni pentru un astfel de curs, când tu abia reușești să drămuiești fiecare leu? 😠

Nu contest valoarea educației financiare — din contră, o susțin. Sunt pro-cursuri, pro-investiție în dezvoltarea personală. Însă resursele ar trebui să fie adaptate realist la nivelul celui căruia i se adresează și să ofere conținut concret.

Pentru un începător, să plătească o sumă exorbitantă (raportată la veniturile sale) doar ca să afle definiția unei obligațiuni sau ce mindset „trebuie” să aibă în timp de criză… este, sincer, lipsit de bun-simț.
#opiniepersonală

Am urmat și eu cursuri, dar de câteva sute de lei care mi-au oferit mult mai multă valoare practică, raportat la ceea ce aveam nevoie atunci — ca începător în gestionarea și investirea finanțelor personale (de altfel mai modeste). Și da, mi-au prins bine, căci aveam nevoie de ele și aveau prețuri pământene!
#măbucurcăcinevasegândeșteșilanoi! 🙏

Așadar — ce (ne) facem noi, cei cu venituri de sub 5000 de lei, care nu putem plăti cursuri să ne „deșteptăm”? Unde sunt resursele pentru noi?

În loc de susținere, ni se spune că nu ne străduim destul. Că e vina noastră că nu câștigăm mai mult. Că „de ce nu muncim 14-16 ore pe zi, dacă vrem să ne fie mai bine?”.

Suntem numiți doar: victime, leneși, nepăsători, indolenți!

Dar, să fim serioși: nu toți vrem — sau putem — să devenim manageri, lideri sau antreprenori. Și nici nu e nevoie. Cine mai face munca medie și cea de jos dacă toți vânează funcții înalte? Roboții? Poate într-o zi, dar nu azi, nu acum. Cel puțin nu complet.

De ce mă leg de cursul de 1000 euro?

Recent, am participat la un webinar despre situația economică actuală din România. A fost o recapitulare a sute de știri deja citite de mine, fără nimic aplicabil sau concret. Doar o discuție între experți care, la final, te invitau la cursul lor de 1000 de euro unde te învățau despre mindset, despre economii, despre investiții. În teorie sună bine, și sigur oferă valoare acel curs — doar că omul afectat cu adevărat este cel care nu-și permite cursul și, nu are acum bani de investit, DAR trebuie totuși să se protejeze cumva și el! 😕

Așadar în webinar, nicio idee despre cum te poți proteja cu adevărat. Nicio strategie aplicabilă fără să-ți golești portofelul înainte.

Așa că m-am decis să scriu acest articol.

Pentru noi, ăștia mai „oropsiți de soartă”, simpli și minimaliști.

Ca să înțelegem mai bine ce (ni) se întâmplă. Și, mai ales, să discutăm despre ce putem face.

Despre cum să avem grijă de banii noștri. Dar și de noi.

Pentru că nu suntem doar cât câștigăm.

Suntem oameni — cu gânduri, nevoi, aspirații. Și merităm să fim tratați ca atare.

Așadar, începem. Articolul va avea două părți.

Aceasta este: Partea I.

Ce faci când prețurile explodează, veniturile rămân fixe, datoriile se adună, iar statul, în loc să reducă cheltuielile bugetare, adaugă mai multe poveri veniturilor noastre — toate pe seama oamenilor simpli, a ta și a mea?

Să fim sinceri: e greu. Dar nu imposibil. Soluțiile pe care vreau să ți le ofer aici, în prima parte, precum și în a doua parte a articolului (de săptămâna viitoare, Joi 17 iulie, ora 09:00), nu sunt miraculoase, dar sunt reale.

Ce ne lovește (pe scurt)?

• TVA mai mare: cota generală urcă la 11% și respectiv 21%, cu impact direct asupra oricărei achiziții pe care o vom face.
• Accize mărite: combustibil, alcool, tutun – toate se scumpesc.
• Impozite noi și majorate: pe dividende, pe pensii de peste 3000 lei, pe jocuri de noroc, pe profitul băncilor.
• Salarii și pensii plafonate: nimic în plus în 2025 pentru cei care chiar au nevoie. Nu mă refer la cei cu venituri de 2.000–7.000 €, ci la cei pe salariu minim sau ușor peste – ei vor simți cel mai dureros impactul, căci este o diferență mare între „la limita supraviețuirii” și „o gaură în buget de 20-30%”.
• Facturi tot mai mari: curentul deja s-a scumpit de la 1 iulie, alimentele cresc continuu, termoficarea va fi mai scumpă, de la anul se liberalizează și prețul la gaz — toate astea împreună cu noile măsuri ce urmează.

Și da, înțeleg că primele măsuri au fost luate din “disperare” — să nu rămânem fără fonduri europene, să nu fim retrogradați la statutul de țară “junk”, să nu ne fie închis accesul la împrumuturi și să nu blocăm economia.

DAR, aici ne confruntăm cu câteva întrebări esențiale:

• Cine oare a mâncat bugetul statului ca să ajungem din nou aici și de ce nimeni din Guvern nu e tras la răspundere pentru cheltuieli nesimțit de mari, făcute în interes propriu și care ne duc spre faliment?
• Se va ține oare vreodată cont de întrebarea de mai sus și astfel, următoarele măsuri oare vor tăia acolo unde chiar contează? Ca sacrificiul nostru să merite, și ca prima “lovitură” să nu fie în zadar, ci să ducă spre reforme practice și evolutive?

SINCER, nu pot răspunde. Mi-aș dori să cred și să sper că următorul set de măsuri va pedepsi și trage la răspundere pe cei care au folosit banii statului în interese personale mizerabile. DAR trăim în România — istoria ne arată altceva. Sper… dar experiența din crizele anterioare mă face reticentă înaintea speranței mele.

Totuși, sunt lucruri pe care le putem face pentru noi, ca oameni simpli, fără să așteptăm schimbarea politică „miraculoasă”.

Și, despre asta vreau să vorbim — soluții reale pentru oameni reali. 😊

În familii cu venituri mici sau medii (de la minim pe economie până la < 5.000 lei), unde economiile lipsesc — nu pentru că ai risipit, ci pentru că viața așa te-a prins (așa cum ți-am povestit și eu: operații pentru tata sau reparații urgente care au consumat totul) — oriunde datoriile se adună sau economiile se consumă, noțiunea de “sacrificii inteligente” pare chiar ridicolă.

De unde să tai, când ai tăiat deja tot?

Dar chiar și așa, puțină ordine financiară poate face diferența între haos și control:

1. Minimizează dependența de stat și sistem

Statul român a dovedit că nu poate (sau mai bine zis nu vrea) să te protejeze. Ce poți face:

• Elimină complet cheltuielile neesențiale: taxe bancare, abonamente pe care nu le folosești, servicii inutile.
• Crează un buget clar unde monitorizezi orice intrare și ieșire financiară. Poți folosi exemplul meu de buget de aici sau să-ți creezi tu unul personal. Îți vei fi recunoscător mai târziu pentru această disciplină.
• Prioritizează nevoile, nu dorințele – între mâncare și Netflix, e clar cine trebuie să câștige. Dacă nu te-ai prins, răspunsul este: mâncarea!
• Cumpără în afara ciclurilor comerciale – alimente de sezon, haine la sfârșit de sezon (dar numai ce ai nevoie), stocuri la promoție (din nou doar din tipul celor de care ai nevoie).
• Caută rețele locale de sprijin: grupuri de troc, canale online cu informații utile (ajutoare, reduceri, sfaturi de criză).

Dacă ai datorii:

• Renegociază orice datorie — bancară sau chirie; întreabă, solicită restructurare.
• Încearcă reeşalonare, negociere sau chiar insolvență personală (dacă situația e gravă).
• Evită creditele de consum de orice fel, dar mai ales cele cu dobânzi exorbitante — sunt o capcană, o soluție de tip maya (iluzie) ce te face sclav financiar pe termen mediu sau lung.

2. Autoproducție și autosuficiență – cât poți, cu ce poți

Viața în oraș e scumpă. Așadar, dacă ai opțiuni:

• Mută-te temporar sau parțial la țară (chiar și 2–3 săptămâni pe an) – dacă ai familie, casă, teren.
• Folosește resurse locale: apă de fântână/izvor, lemne, ouă, legume de curte.

Chiar și dacă rămâi în oraș, nu e nevoie de o fermă ca să reduci cheltuielile:

• Cultivă verdețuri, ceapă, roșii cherry în ghivece.
• Prepară acasă: pâine, conserve, iaurt, zacuscă — reduci costuri cu 30–50%.
• Cumpără la bax și en-gros împreună cu alții (familie, vecini) — beneficiezi de prețuri mai bune la produse de bază / beneficiar.

3. Surse de venit suplimentare – oportunități mici, dar concrete

Nu toată lumea poate fi antreprenor, lider. Dar, dacă ai disponibilitate, activitățile mici, în timpul liber rămas, pot aduce 200–500 lei în plus din:

• Vânzări ocazionale pe OLX: lucrurile neutilizate pot deveni lichiditate.
• Servicii ocazionale: curățenie, plimbat câini, babysitting, meditații, traduceri, muncă online part-time.
• Recondiționare de obiecte, reparații, confecționare manuală de lucruri utile.

4. Implicare colectivă – nu schimbi sistemul singur, dar nici nu stai izolat

Implică-te:

• Semnează petiții, susține campanii pentru audit bugetar și reducerea risipei.
• Sprijină organizații sau persoane care trag semnale de alarmă.

Realitatea e dură. Soluțiile — posibile.

Într-o Românie unde guvernanții taie de jos și nu de sus (din privilegiile lor), supraviețuirea e un act de rezistență. Nu mai e vorba de „prosperitate”, ci de demnitate, de control și comunitate.

• Nu poți controla TVA-ul, dar poți controla ce, unde și cât cumperi.
• Nu poți opri scumpirile, dar poți reduce cât plătești.
• Și poate nu poți crește salariul prin legislație, dar (poate) poți găsi 200 lei în plus pe lună dacă-ți investești timpul liber în activități generatoare de resurse.

Nu e ușor. Nu e corect. Dar nici imposibil!

Alte micro-sfaturi pentru valul de austeritate din România

• Nu te duce flămând la cumpărături — când ți-e foame, cumperi de obicei mai mult, mai prost și poate chiar mai scump. Mănâncă înainte și ține-te de listă.
• Dezactivează plățile automate (Netflix, Spotify etc.) — multe servicii și abonamente (utilizate rar sau deloc) consumă bani fără să-ți dai seama.
• Folosește tot până la capăt: Taie tuburile de pastă de dinți și de creme, dilueaza puțin detergentul aflat pe fundul sticlei — poate mai merg 1‑2-3 utilizări. Situație de criză = măsuri de criză. #tipicromânesc 🤣
• Gătește simplu și fără risipă: gătitul acasă economisește 40–60%. Planifică meniuri pentru 3–5 zile și (re)folosește tot ce ai în frigider/cămară.
• Conservă și cumpără ieftin sezonier: roșii, ardei, mere etc. Ele pot deveni sucuri, dulceață sau sosuri. Fasole, orez, ulei — stocuri de bază.
• Congelatorul — prietenul tău: gătește pentru zile multiple, porționează și congelează. O altă variantă – cumpără în apropiere de expirare și congelează pentru utilizare ulterioară.
• Consum redus de apă și curent: pune dopul la chiuvetă când speli vasele (până la clătire), nu lăsa apa să curgă, spală ECO la 30 °C, scoate din priză aparatele nefolosite.
• Cumpără în cantități mari doar ce consumi frecvent: ulei, făină etc., dar evită promoțiile inutile și neveridice (de tipul scumpirilor prealabile cu reduceri ulterioare care te aduc de fapt înapoi la prețul real/vechi al produselor). Și, desigur nu cumpăra la „reducere” produse pe care nu le consumi în mod real sau de care nu ai nevoie acum – căci astfel, ai pierdut, nu ai câștigat.
  De asemenea, așa cum recomandam deja, asociază-te cu vecinii sau alte rude din familie, pentru: cumpărături comune, transport, îngrijire —căci comunitatea învinge izolarea și greul vieții.
• Împrumută, nu cumpăra: cărți, scule și unelte — împrumutul e gratuit. Eventual caută grupuri locale de împrumut. Dacă nu găsești de împrumutat, atunci măcar de închiriat.

De exemplu o bormașină de care ai nevoie o dată la 7 ani e mai bine să o împumuți sau să o închiriezi decât să o cumperi și să-ți aglomerezi casa cu produse care poate nu-și vor amortiza niciodată cheltuiala.

De asemenea, bibliotecile încă există! Caută și site-uri care oferă cărți gratuite (legal), inclusiv despre gătit simplu sau educație financiară.

• Folosește LED-uri: consumă de 6–10 ori mai puțin ca becurile clasice; costul se amortizează rapid.
• Investește în oale bune/aparate rapide: un multicooker sau o oală sub presiune reduc semnificativ timpul dar și costurile la gaz/curent.
• Repară, nu înlocui: haine, încălțăminte, obiecte casnice — pot fi reparate. Dacă nu vrei să plătești un meșter, atunci chiar și YouTube oferă tutoriale DIY.
• Refolosește hainele vechi: transformă-le în lavete, sacoșe, sau vinde-le/donează-le.
• Mini fond de criză în casă: pune deoparte 1–5 lei când poți, într-un plic sau borcan. Presupunând că poate nu ai încă un fond de urgență, gândește-te: dacă mâine nu primești salariu timp de 30 de zile, ce faci? Cu ce plătești întreținerea?
• Ține chitanțele și bonurile timp de 30 de zile: la finalul lunii, analizează exact unde s-a dus fiecare leu. De multe ori, „mici” scurgeri neobservate (3-4 produse mai scumpe cumpărate impulsiv/lună) pot crea găuri serioase în buget. Aici intră în scenă bugetul de care tot îți povestesc. 😊
• Fă-ți un “calendar al plăților”: ai 3 facturi mari, chirie, întreținere, rate? Programează-le în calendar, cu dată fixă, ca să nu plătești penalizări sau dobânzi de întârziere. Banii pierduți din neatenție sunt bani aruncați.
• Stabilește o zi pe săptămână fără cheltuieli: Alege o zi fixă – marțea sau joia, de exemplu – în care să nu cheltui niciun leu. Nici cafea, nici apă, nici nimic. Te ajută să-ți recâștigi controlul asupra impulsului de a cumpăra.
• Învață câteva reparații de bază prin casă: Schimbarea unui bec, a unei siguranțe, curățarea robinetelor sau înlocuirea unei garnituri — toate pot fi făcute fără ajutor profesional. YouTube e plin de tutoriale scurte și utile.
• Folosește produse versatile – 1 produs, mai multe scopuri:
  – Oțetul alb: ideal pentru curățenie, detartrare, dezodorizare.
  – Bicarbonatul de sodiu: curăță, albește, deodorizează, ajută și la gătit.
  – Săpunul de casă: bun pentru haine, vase, dar și pentru corp – nu e un mit rural, ci o soluție economică reală.
• Plătește cash cât mai des: plata cu numerar te ajută să simți mai clar valoarea banilor. Cu cardul, cheltuiala e „invizibilă” și mai ușor de scăpat de sub control. Când scoți banii din portofel, pierderea se simte (la propriu).
• Folosește dozatoare pentru detergenți: majoritatea oamenilor folosesc dublul cantității necesare. Investește într-un dozator și respectă doza recomandată – economisești detergent, apă și bani.
• Renunță la băuturile carbogazoase și sucuri dulci: sunt bani risipiți pe produse cu zero valoare nutritivă, care doar îți umflă nota de plată. Alege apă, ceai, limonadă din citrice – alternative sănătoase și economice.
• Achiziționează produse „marcă proprie” – adesea sunt mai ieftine decât produsele de brand. De exemplu: brânza de vaci Boni de la Penny este făcută de Monor pentru ei și este ceva mai accesibilă financiar față de brânza Monor efectiv. Poate nu scutești mult per tip de produs, dar adunat câțiva zeci de bani de ici, câțiva de dincolo, pe parscursul unei luni devin zeci de lei, iar pe parcursul unui an – sute de lei economie!
• Mergi mai mult pe jos sau cu bicicleta: transportul urban costă – reducerea a 3–4 călătorii/săptămână înseamnă 60–80 lei economisiți lunar. În plus, este benefic pentru sănătate!

În loc de concluzie la partea 1 – doar un gând simplu:

Nimeni nu ar trebui să trăiască cu frica zilei de mâine.
Și totuși, mulți dintre noi învățăm pe pielea noastră cum e să strângi din dinți până la următorul salariu.

Austeritatea nu ne întreabă dacă suntem pregătiți. Dar putem să fim mai blânzi cu noi înșine și mai înțelepți cu fiecare decizie pe care o luăm. Nu e vorba de a trăi în lipsuri, ci de a trăi mai conștient, mai simplu și mai ancorat în ce contează cu adevărat.
Este despre conștiență, demnitate și control.

Fiecare pas mic contează. Fiecare cafea evitată. Fiecare haină reparată. Fiecare borcan de zacuscă făcut acasă.

Încet, dar sigur, ne recâștigăm controlul. Poate chiar și liniștea.

Revino săptămâna viitoare pentru partea a doua. 🤗

Atunci vom vorbi despre lucruri care ne pot aduce nu doar economie, ci și echilibru, sens și bucurie, chiar și în vremuri complicate.

Îți mulțumesc că ai ajuns până aici. 💚

Dacă ți s-a părut util, distribuie articolul — poate e de folos și altcuiva. Chiar și în vremuri grele, se pot construi vieți demne, cu sens și bucurie.

Ai grijă de tine. Ne revedem în partea a doua! 😊