Bucuria Simplității

Dragul meu cititor,

Anul 2025 a fost pentru mine un an profund, mai degrabă decât spectaculos. Un an în care nu s-au întâmplat lucruri care să dea bine pe rețelele sociale, dar s-au așezat, încet și uneori dureros, straturi esențiale din viața mea. A fost anul în care am învățat să renunț, să aleg mai conștient, să mă uit cu sinceritate la bani, la sănătate, la timp și la oamenii din jurul meu.

A fost anul în care minimalismul și frugalitatea au încetat să mai fie simple concepte și au devenit instrumente reale de supraviețuire emoțională și financiară. Anul în care am înțeles, încă o dată, că bucuria simplității nu vine din a avea puțin cu forța, ci din a alege suficientul potrivit pentru tine.

Îți las mai jos o recapitulare sinceră a ultimelor trei luni din 2025 și câteva direcții clare pentru 2026.
Așa cum te-am obișnuit, este o filă de jurnal, așa cum o simt eu, fără promisiuni deșarte. 😊

Octombrie 2025 – lecții de viață, renunțări și semințe plantate

Așa cum ți-am relatat, Octombrie a fost, fără îndoială, luna introspecției profunde. Luna în care am simțit că nu mai pot merge mai departe cărând după mine lucruri, oameni și planuri care nu mă mai hrănesc. A fost momentul în care am acceptat, cu maturitate, că unele povești se termină. Că anumite planuri expiră. Că oamenii se schimbă – uneori voit, alteori fără să-și dea seama. 🤷‍♀️

Am ales conștient să privesc înapoi, inclusiv spre greșelile mele. Nu din dorința de a mă învinovăți, ci pentru a înțelege de ce le consider greșeli și ce mecanisme interioare m-au dus acolo. Una dintre cele mai dureroase realizări a fost legată de bani și de felul în care, de-a lungul timpului, am cumpărat anumite lucruri dintr-un gol vechi, adânc înrădăcinat în copilărie și adolescență. Sentimentul acela de lipsă – când ceilalți aveau și eu nu – nu dispare odată cu vârsta dacă nu îl privești drept în față.

Minimalismul și frugalitatea,nu sunt despre a te lipsi, ci despre a nu mai cumpăra din rană.
Astfel, în octombrie am făcut un gest simbolic, dar important: am ales să renunț la un inel cu ametist și diamante, cumpărat cândva din motive emoționale greșite. Intenția inițială era să folosesc banii pentru a-mi plăti programul de mentorat. Doar că, așa cum se întâmplă adesea, socoteala de acasă nu s-a potrivit cu cea din piață. 😅

O parte din bani au mers către tratamentele tatălui meu. Am reprioritizat fără regrete, ci cu bucurie. Bucuria faptului că încă pot decide. Că încă pot direcționa banii acolo unde este cu adevărat nevoie.

Tot în octombrie mi-am schimbat furnizorul de electricitate. O decizie mică, aparent banală, dar care îmi aduce o economie medie lunară de aproximativ 80-90 de lei. Anul 2025 a fost, pentru mine, anul renegocierilor tuturor contractelor posibile. Per total, economiile mele lunare au crescut cu aproximativ 150–170 de lei doar din aceste schimbări contractuale. Poate pentru unii pare nesemnificativ, dar eu continui să cred că fiecare leu contează, mai ales într-un context economic instabil. 💸

Octombrie a fost, metaforic vorbind, și despre plantarea semințelor pentru primăvara viitoare. Am ales să rămân la doar trei direcții clare:

• un curs în zona dezvoltării profesionale,
• programul de mentorat în investiții,
• creativitate și timp personal – fie că vorbim de sănătate, hobby-uri, răgaz sau acest blog.

În dimineața de 6 octombrie notam în jurnal impactul unui clip de pe YouTube al lui Joe Dispenza – „Don’t tell people your problems”. Ideea că mintea nu face diferența între real și imaginar mi-a reamintit cât de ușor ne putem sabota singuri. Dacă îi spunem constant creierului că avem probleme, el va căuta să le valideze. Și le va găsi. De aici și adevărul simplu, dar incomod: ceea ce gândim, atragem. 🤔

Tot în octombrie am realizat cât de fragil este succesul obținut cu sudoare și sacrificii. Se poate prăbuși într-o clipită, fără să fie vina ta. Nimic nu este veșnic. Nici binele, nici răul. Orice trece.

Am reflectat și la importanța de a fi lângă oameni care te inspiră, care sunt mai sus decât tine, care te pot educa sau te pot ajuta să urci pe următoarea treaptă. Și, în egală măsură, despre faptul că este perfect în regulă să lași în urmă oameni, obiceiuri, joburi sau activități care te trag în jos.

M-au însoțit atunci și câteva citate care îmi ghidează viața: „Dacă nu acum, atunci când?”, „Nimic nu se schimbă dacă nimic nu se schimbă”, „Vechile rutine nu pot deschide uși noi”. Iar peste toate, filosofia wabi-sabi pe care o port cu mine: nothing lasts, nothing is finished, nothing is perfect. 🙏

Octombrie s-a încheiat cu o întrebare care încă îmi răsună în minte: „Ce ai făcut pentru visul tău azi?” Și cu realizarea eliberatoare că uneori putem alege visuri greșite. Și nu este nicio tragedie. Farmecul vieții este că putem alege din nou. Contează mai puțin dacă dăm greș, dacă ne facem de râs sau dacă alegem aiurea. Gura lumii nu contează. Drumul este al tău și timpul este mult prea scurt ca să rămâi blocat în alegeri care nu te mai reprezintă. 🤗

Noiembrie 2025 – educație financiară, claritate și reașezări

Deși nu sunt o fană Black Friday, rămân un om pragmatic, atent la oportunități. Dincolo de capcanele comerciale evidente, despre care ți-am scris aici, există și oferte bune, uneori chiar foarte bune. Pentru mine, noiembrie a adus o achiziție importantă în zona educațională: un curs de investiții pe piața internațională, pe care îl urmăream de mai bine de un an. Fusese la ofertă și în 2024, dar atunci nu mi l-am permis. Acum, da. Și nu a fost o cumpărare impulsivă, ci una asumată.

La mijlocul lunii noiembrie am rebalansat economiile și am decis să îmi fac și o asigurare de viață. Hotărârea a venit pe fondul mai multor conștientizări: problemele de sănătate ale tatălui meu, propria mea vulnerabilitate și amintirea mamei, care s-a stins mult prea devreme. Nimic nu e veșnic. Iar dacă dintr-un motiv sau altul mâine nu mai vine, cred că este o formă de responsabilitate să diminuezi, pe cât poți, durerea celor rămași. 😮‍💨

Nu am menționat asta până acum, dar printre preferințele mele media se numără și serialele și filmele coreene. Într-unul dintre ele, devenit între timp preferatul meu, există o replică care mi-a plăcut maxim: „Faptul că ai trăit ieri, nu înseamnă că știi totul despre azi.” O frază simplă, dar extrem de adevărată și binevenită.

Tot în noiembrie am decis să mut pe plan secundar proiectul meu foto industrial „Momente din Tăcerile Mele”. Simt că perioada următoare trebuie să fie despre educație. Se adună cursuri, materiale, viziuni, iar ele nu sunt doar ca bibelouri, așa că undeva trebuie să existe un compromis. Iarna, cu zilele ei scurte și întunecate, este ideală pentru studiu și interiorizare. 😉

Totodată, în urma întâlnirii din cadrul programului de mentorat, am ales să îmi rebalansez și portofoliul investițional, ținând cont de nevoile mele reale și de contextul economic viitor din România, în special în zona taxelor și impozitelor.

Stilul de viață minimalist, încă în transformare, m-a ajutat și în noiembrie. Am reușit să mai vând o parte dintre obiectele care nu-mi mai erau utile, dar care pot deservi foarte bine pe altcineva. Filosofia mea rămâne una de tip win-win: eu recuperez o parte din bani, celălalt se bucură de un produs la un preț avantajos.

Pe final, cărțile citite în această perioadă m-au adus față în față cu Filozofia Simplității în Productivitate a lui Daniel Zărnescu. Ideea că nu are sens să aduni proiecte și obiective dacă nu le poți duce la capăt sau le tratezi superficial mi-a oferit multă claritate. De multe ori, cele mai simple idei sunt cele care ne scapă, în goana noastră după mai mult și după statut. Uneori, back to the essentials este cel mai sănătos lucru pe care îl putem face pentru noi înșine. 😊

Decembrie 2025 – sănătate, liniște și tihnă

Decembrie a început cu o nouă schimbare în zona posesiunilor materiale, de data aceasta tot în zona fotografică. Am vândut un teleobiectiv pentru a-mi achiziționa un obiectiv all-around. În anumite contexte – la mare, în zone cu nisip sau în locuri unde vreau să surprind cadre variate – schimbarea obiectivelor sau căratul a două camere devenea o povară. Iar în astfel de circumstanțe să alegi să pleci la drum cu un singur obiectiv îmi oferea o limitare care nu mai era creativă, ci pur și simplu limitare.

Am ales un 24–200mm, pe care l-am folosit imediat cu entuziasm în zona Bartolomeu din Brașov. Fotografiile se regăsesc în jurnalul lunii decembrie, pe care îl poți citi aici. 😃

În același jurnal al lunii, am folosit rugina din fotografiile industriale ca o analogie pentru rugina propriei noastre ignoranțe, mai ales în zona sănătății. Reabilitarea sănătății costă scump – știu asta din experiența tatălui meu, dar și din propria mea neglijență. Așa că, chiar înainte de vacanța de Crăciun, mi-am oferit cadou un set complet de analize și, de început, programări la doi medici, pentru ianuarie 2026.

Am decis clar și nenegociabil: sănătatea este pe primul loc! 🩺
Drumul va fi lung, costisitor și pe alocuri anevoios, dar merit să fiu sănătoasă și să mă bucur din plin de viața primită în dar.

A doua parte a lunii decembrie a fost despre liniște, familie și finalizarea ultimelor lucruri rămase pe 2025. În rest, vacanță. Tihnă. Pauză reală. 💚

2026 – mai puțin, dar mai adevărat

Noul an începe într-un ritm lent, moștenit din vacanța de final de an, dar cu decizii ferme încă din prima zi. Pentru mine, una dintre ele ține de sănătate: zero zahăr de la 1 ianuarie 2026. Fără promisiuni grandioase, fără liste imposibile.

Mergând pe filosofia simplității în productivitate și pe semințele plantate în octombrie, rămân la doar trei direcții mari pentru 2026: sănătate, educație și timp personal.

Voi continua să am grijă de economii, investiții și de fiecare leu câștigat. Nu am planuri mari de cheltuieli, cu o posibilă excepție – schimbarea caloriferelor, care sunt destul de obosite. Dacă nu va fi posibil în 2026, pot amâna pentru 2027, mai ales în contextul macroeconomic incert și al cheltuielilor crescute pentru sănătate.

Totodată, mi-am clarificat și mai mult drumul financiar prin adoptarea filozofiei Die with Zero. Într-o lume obsedată de acumulare, eu aleg direcția opusă. Nu am urmași și nu simt nevoia să adun fără sens. Acumularea are un scop până la un punct, după care urmează cheltuirea conștientă a ceea ce ai strâns.

Este o filozofie dificilă, care presupune o gestionare extrem de inteligentă a banilor și multă asumare. Probabilitatea de a pleca din această lume chiar cu zero este mică, dar apropierea de zero este posibilă. Deocamdată știu clar ce am de făcut în zona de acumulare. Pentru restul, mai este timp.

O să-ți scriu mai multe despre acest concept în articolele viitoare. 😉

Nu-mi aduc aminte să mă fi răzgândit vreodată atunci când mi-am ales un drum de viață. Așa că, cel mai probabil, nu o voi face nici acum. Dar dacă se va întâmpla, vei afla. 🤭

2026 este anul în care aleg să fiu egoistă, dacă o pot aspune astfel. Eu sunt pe primul loc. A sosit timpul. 😌

Tu ce planuri ai pentru noul an? 🤗