Bucuria Simplității

Adesea vorbim despre viață prin prisma banilor: cât a costat X lucru, datoria Y, împrumutul Z.

Avem impresia că banii sunt motorul existenței noastre, și deși afirmația conține un oarecare adevăr, realitatea este cu muuult mai complexă de atât!

Trăim cu sentimentul că banii înseamnă totul sau oricum destul de mult, mai ales în zilele noastre, dar adevărul este că banii sunt doar un instrument intrinsec, o monedă de schimb de tipul: timp contra bani, aptitudini contra bani, știință contra bani etc.

DAR, ce-ar fi dacă am privi banii prin prisma timpului?

În acest articol, am decis să-ți ofer o perspectivă nouă asupra banilor, unde te invit să explorăm cum să evaluăm banii ca pe o resursă care ne influențează viața, deciziile și, mai ales, libertatea.

Cât valorează o oră din viața ta?

Este o întrebare la care majoritatea dintre noi nu se gândesc prea des.

Ne concentrăm pe câștiguri, pe cheltuieli și pe economii, dar rareori facem legătura între bani și timpul pe care îl consumăm pentru a-i obține.

Adevărata valoare a banilor nu stă doar în ceea ce putem cumpăra cu ei, ci și în modul în care ne influențează timpul pe care îl avem la dispoziție.

În research-ul făcut, am citit că speranța medie de viață a unui român este de 76,6 ani, în condițiile în care media europeană este de 81,5 ani.

Atenție — este vorba de speranța medie, iar asta înseamnă că unii dintre noi pot trăi mai mult sau mai puțin de 76 ani.

Dar, hai să facem calcule pentru 76 de ani!

Tu câți ani ai? Cât timp crezi că mai ai la dispozitie până la 76 ani?

76 de ani nu pare mult. Sunt 3952 de săptămâni, 27740 zile, 665760 ore!

Să presupunem că dormim 8 ore/noapte, adică: 56 de ore/săptămână, 2920 de ore/an. Așadar, dormim 121,66 de zile/an sau 17,38 săptămâni/an.

Altfel spus, de-a lungul celor 76 de ani, dormim aproximativ 1321 săptămâni din cele 3952 pe care le avem la dispoziție, iar de aici constatăm că ne rămân la dispoziție 2631 de săptămâni (adică mai puțin de 51 ani).

De asemenea, să ne reamintim că o parte din viață, circa 18-21 de ani îi petrecem copilărind, maturizându-ne și finalizându-ne studiile.

Și timpul acesta contează, este valorificat și important, dar într-acest răstimp suntem dependenți de ceilalți: părinți, profesori, societate, și nu putem spune că avem liber arbitru așa cum ne-am dori.

Tot aici, ținem cont de faptul că articolul prezent este unul financiar, iar rareori începi să generezi bani înainte de 18-21 ani. Astfel, am să trec la „pierdute” (ipotetic spus) și perioada asta de 0-21 ani (unde dormim 365 de săptămâni și ne bucurăm de viață pentru 730 săptămâni) .

Așdar, după ce scădem toate orele de somn din cele 3952 săptămâni pe care le avem la dispoziție, precum și perioada de viață de 0-21 ani, rămânem la final cu: 1901 săptămâni disponibile pentru ceea ce vrem noi ca adulți (adică, ne rămân la dispoziție undeva la 36-37 ani).

Acum, vin și te întreb: cât câștigi de pe urma activității profesionale pe care o prestezi?

Consideri că salariul îți reflectă meritele?

Timpul pe care îl petreci la locul de muncă este recompensat în mod echitabil?

Și nu, nu mă adresez oamenilor prosperi, antreprenorilor de succes; căci acolo poveștile și matematica (cel puțin partea financiară a ei) este diferită și mai complexă. Ci mă adresez ție, omului simplu, cu un job simplu și o viață simplă!

Dacă la locul de muncă petreci 8 ore/zi timp de 252 de zile lucrătoare/an (presupunând că ai un job full-time), asta înseamnă că petreci 2016 ore/an la locul de muncă.

Astfel, din cei 76 de ani pe care îi ai la dispoziție, petreci la job: 88704 ore, adică 528 de săptămâni din totalul vieții tale, dacă lucrezi toată perioada 21-65 ani (până la pensie).

Așadar, din timpul rămas după ce scădem orele de somn și perioada de „creștere și maturizare” (0-21 ani), ne rămân la dispoziție 1373 de săptămâni de libertate absolută, doar pentru noi; adică 26 de ani de liber arbitru!

Te-am speriat cu calculele?

Nu asta era intenția!

Scopul este să îți atrag atenția asupra a cât de importantă este fiecare secundă din viața noastră!

Scopul este să subliniez că Timpul este cea mai importantă resursă pe care o avem, și din păcate ne este limitatată — nimeni nu scapă de Moarte!

Scopul este să te ajut să pui accent pe fiecare moment din viața ta, să-l trăiești conștient, să îl savurezi, să râzi mai des, să te enervezi mai puțin, să spui DA mai des lucrurilor, experiențelor și oamenilor care sunt în rezonanță cu sinele tău autentic; și să spui NU de fiecare dată când ceva nu se află în aliniament cu sinele tău autentic, căci da, Timpul contează!

Timpul este cea mai importantă resursă a noastră și cel mai înțelept este să ni-l protejăm!

Astfel, data viitoare când vrei să faci un compromis financiar sau temporal, gândește-te de două-trei ori înainte să spui DA sau NU!

Data viitoare când mergi la un interviu de angajare, din nou, gândește-te dacă merită să spui DA sau NU!

Data viitoare când vrei să-ți cumperi un produs sau serviciu, gâdește-te de mai multe ori înainte de a spune DA sau NU, punând în balanță: prețul, timpul, valoarea, utilitatea acestuia pe termen scurt/mediu/lung.

Ca idee, despre preț versus valoare versus calitate o să vorbim într-un articol viitor. 😊

Dar acum, hai să facem două exerciții de imaginație, dar totodată practice din punct de vedere matematic, asta doar ca să te ajut să înțelegi mai bine valoare banilor transformați în timp, căci fiecare salariu, factură sau obiect cumpărat poate fi tradus în ore, zile sau chiar săptămâni din viața noastră.

EXERCIȚIUL 1:

Ești la primul tău job și te angajezi pe minim pe economie, adică pe 2574 de lei (la data scrierii acestui articol) și mai primești, adițional bonuri în valoare de 800 lei pe lună.

Astfel, venitul tău total în fiecare lună este de 3374 lei. Asta înseamnă că:

• într-un an câștigi: 40488 lei
• per ziua lucrătoare, câștigi: 160,66 lei
• iar per ora lucrătoare, câștigi: 20,08 lei (adică 0,33 lei/minutul lucrat)

Ținând cont de metoda organizării bugetului personal, prezentat în articolul de aici, hai să vedem care sunt câteva dintre cheltuielile (ipotetice) pe care le poți avea, transformate în Timp, astfel:

• o pâine = 8 lei, adică plătești cu aprox 24 de minute lucrătoare din viața ta
• abonamentul de la telefon = 5 euro (25 lei), adică te costă aprox. 76 min lucrătoare (1 oră și 16 min)
• cheltuielile cu electricitatea = 150 lei/lună, adică 455 minute (sau 7 ore și 57 min) – aici, efectiv „cheltui” o zi lucrătoare doar pentru a-ți achita factura lunară cu electricitatea.
• să spunem că trebuie să înlocuiești aragazul, care te costă 1750 lei = 5303 minute (88 ore și 38 min lucrătoare)
• pentru o ieșire în oraș / un cadou în valoare de 300 lei, plătești cu 909 minute (15 ore și 15 min, adică te costă mai mult de o zi lucrătoare)
• un concediu de o săptămână sau un gadget de 3500 lei, te costă: 10606,06 minute de muncă (177 ore și 16 minute lucrătoare).
  Aici, dacă ne raportăm la cele 24 de ore ale vieții oricăreia din noi, asta se traduce în mai bine de 7 zile din viață pentru un concediu sau un gadget. Desigur, acum trebuie să ținem cont și de valoarea pe care o primim în schimbul plății noastre, dar cum spuneam, asta este o altă poveste, pentru un articol viitor. Acum vreau să subliniez strict ideea de preț.

EXERCIȚIUL 2:

Brand/Premium versus No Name/Standard Item

Să presupunem că vrei să faci o achiziție de un produs (aici poți include ce vrei tu) și ai de ales între un produs de Brand/Premium și unul No Name/Standard. Pe care îl alegi?

În exemplul meu, am să mă folosesc de un telefon, pentru că toți avem nevoie de un smartphone în ziua de azi.

Și ca să nu fac discriminare de brand, să spunem că unul mai premium costă 3500 lei (asta ca să nu aleg telefoane de 7000+lei), iar cel mid-range este 1700 lei (asta ca să mergem în zona mai de entry-level a prețurilor, în zona de flagship killer).

Diferențe de tehnologie, materiale de construcție, precum și de valoare între cele două modele de smartphone-uri, cu siguranță există.
Dar acum ne focusăm strict pe preț, nu și pe valoarea adăugată.

Așadar, ce alegi dacă ai minim pe economie ca în exemplul de mai sus?

Faci un efort și alegi varianta premium sau rămâi calculat și alegi produsul mid-range? Sau faci rată la bancă?

Să vedem:

• premium = precum concediul din exemplul 1, adică te costă 177 ore și 16 minute de muncă
• mid-range = 86 ore și 25 minute
• iei credit pentru telefonul premium = te costă tot 177 ore și 16 minute de muncă în cazul în care îl cumperi în rate fără dobândă, doar că acum plătești prin promisiunea că o să muncești aceste ore ca să achiți telefonul.
  Adică îți iei telefonul acum din magazin, dar pleci din magazin cu angajamentul de a lucra 177 ore și 16 minute doar pentru a plăti acest telefon.
  Și, după cum bine știm, de obicei telefoanele pe care le cumperi în rate, le cumperi prin prelungiri de abonament (care și alea te costă extra bani pentru următorii doi ani de contract).
  În plus, în realitate, de cele mai multe ori prețul real plătit pentru telefon va mai mare de 3500 lei. Poți verifica ușor această informație, adunând ratele lunare pe care le ai de plătit pentru următorii doi ani pentru smartphone și vei vedea că la un operator de servicii de telefonie mobilă prețul obiectului va fi mai mare decât cel al pieței

Chiar te invit să îți faci singur calculele și research-ul! Te rog să nu mă crezi pe cuvânt! Cercetează tu însuți, căci este cel mai sănătos!

Așadar, vin din nou să te întreb: tu știi cât Timp plătești pentru banii pe care îi câștigi și îi cheltuiești?

Merită?

Ei bine, la asta nu pot să răspund în locul tău, căci DA, sunt lucruri și experiențe pentru care merită să îți oferi timpul/banii, dar sunt și unele unde răspunsul este un categoric NU.

Totuși, cum să schimbi perspectiva, într-un mod cât mai simplu explicat:

1. Calculează valoarea timpului tău – împarte venitul lunar la numărul de ore lucrate pentru a înțelege cât „costă” o oră din viața ta.
2. Prioritizează experiențele – în loc să investești în lucruri, investește în momente care creează amintiri de durată.
3. Redu cheltuielile inutile – identifică acele achiziții care nu îți aduc bucurie reală și elimină-le.
4. Creează spațiu pentru tine – economisind bani și folosindu-i mai eficient, poți reduce orele de muncă și te poți concentra pe ceea ce contează cu adevărat pentru tine.

Iar acum, în încheiere, tot ce vreau să subliniez este faptul că adevăratul cost al vieții nu se măsoară în bani, ci în timpul și energia investite pentru a menține un anumit stil de viață.

O casă mai mare, o mașină de lux, produsele premium sau vacanțele extravagante cer mai mult timp dedicat muncii și mai puțin timp pentru familie, prieteni sau hobby-uri. Dacă merită sau nu, asta doar tu poți decide pentru că fiecare dintre noi avem propriul stil de viață și propriul stil de a aprecia un cost pe care trebuie să-l plătim din punct de vedere financiar și/sau temporal.

Dar, de multe ori ne lăsăm prinși în capcana consumerismului: dorim lucruri scumpe pentru a impresiona, pentru a ne simți validați sau pentru a ne recompensa munca grea. Totuși, câte dintre aceste achiziții ne aduc, de fapt, fericire?

Banii sunt doar un instrument! Adevărata lor valoare stă în modul în care îi folosim pentru a ne îmbunătăți calitatea vieții și a câștiga timp pentru ceea ce contează cu adevărat.

Nu lăsa banii să devină o povară. Transformă-i într-o resursă care să îți ofere libertate, nu constrângeri.

Mult succes!