Bucuria Simplității

Dragul meu cititor,

Dacă acum s-ar întâmpla ceva neprevăzut și ai avea nevoie de bani, de câți bani ai avea nevoie în următoarele 5-10 minute?

Nu te întreb de câți bani ai avea nevoie în următoarele trei sau șase luni. Nu te întreb cât ar trebui să ai într-un fond de urgență.
Te întreb ceva mult mai simplu: De câți bani ai avea nevoie chiar acum? 🤔

Am început să-mi pun întrebarea aceasta după ce mi-am dat seama că amestecam două lucruri diferite: o urgență și o urgență instant.

Iar acest gând a venit în urma unei simple revelații legată de bani care mi-a schimbat destul de mult felul în care privesc bugetul personal: Nu orice urgență este o urgență instant!

Revelația a fost atât de simplă, încât mă întreb cum de nu m-am gândit la ea mai devreme? 😅

Știu. Sună aproape ca o banalitate. Dar pentru mine, această diferență a schimbat felul în care mă uit la fondul de urgență, la economii și chiar la ideea de siguranță financiară.

O mașină care se strică este o urgență. O problemă la centrală este o urgență. O cheltuială medicală neprevăzută mai mare (ex: o operație) este o urgență. O perioadă în care rămâi fără venit este, fără îndoială, o problemă foarte serioasă. 😕

Dar oare toate aceste situații îmi cer să am trei sau șase luni de cheltuieli disponibile în aceeași secundă? 🤔

Aici am început să mă gândesc altfel la fondul meu de urgență.

Mult timp am privit fondul de urgență ca pe o sumă care trebuie să fie disponibilă imediat. Dacă se întâmplă ceva neprevăzut, banii trebuie să fie acolo. În cont. Accesibili. Gata de folosit.

Și există multă logică în această abordare.

Dacă se întâmplă ceva și ai nevoie de bani în aceeași zi, ultimul lucru pe care îl vrei este să începi să te gândești unde sunt banii și cât durează să ajungă la tine. 😖

Dar, după ce am început să mă uit mai atent la situațiile neprevăzute care apar în viața de zi cu zi, mi-am dat seama că lucrurile nu sunt chiar atât de categorice.

O problemă poate fi urgentă fără să fie instantanee. Poți avea nevoie de bani fără să ai nevoie de ei în următoarele cinci minute. Iar această diferență de timp poate schimba foarte mult modul în care îți organizezi economiile. ☺️

Fondul de urgență: chiar trebuie să fie toți banii lichizi?

Când auzim recomandarea că ar fi bine să avem un fond de urgență (mulți îl numesc „fond de siguranță”) echivalent cu trei până la șase luni de cheltuieli, primul instinct este să ne imaginăm toți acei bani într-un cont curent sau un cont de economii sau și mai rău, „la saltea”.

Probabil că aceasta este cea mai simplă soluție. Ai banii acolo, îi vezi, îi poți accesa și știi că sunt disponibili.

Este o recomandare pe care sunt sigură că o înțelegem cu toții.

Dacă mâine îți pierzi locul de muncă, de exemplu, trei sau șase luni de cheltuieli îți pot oferi un spațiu enorm de răgaz. Nu mai ești obligat să accepți primul job care îți iese în cale doar pentru că trebuie să plătești chiria sau rata luna următoare.

Însă am început să mă întreb ceva: Oare chiar am nevoie ca toate cele trei sau șase luni de cheltuieli să fie disponibile în aceeași secundă?

Pentru că una este să ai nevoie de bani pentru o problemă care trebuie rezolvată acum și cu totul alta este să ai nevoie de bani pentru o problemă care trebuie rezolvată în următoarele zile, săptămâni sau chiar luni de zile.

Să spunem că se strică frigiderul.

Este o problemă? Absolut.

Trebuie rezolvată? Cu siguranță.

Dar trebuie neapărat să am în contul curent, în secunda în care frigiderul s-a stricat, echivalentul a trei sau șase luni de cheltuieli?

Cu siguranță, nu! 😉

Poate am nevoie de câteva mii de lei pentru frigider. Poate trebuie să plătesc o reparație. Poate apare o cheltuială medicală neprevăzută. Poate mașina are nevoie de o intervenție.

Unele lucruri sunt într-adevăr urgente. Dar multe dintre ele nu sunt instantanee.

Astfel, în câte dintre aceste situații trebuie să am toți banii disponibili în următoarele 30 de secunde?

Nu știu cum arată viața ta, dar în experiența mea multe dintre problemele financiare care apar brusc nu sunt chiar atât de instantanee pe cât le percepem în prima clipă.

Și atunci am început să fac o distincție: Fondul de urgență nu trebuie neapărat să însemne că toți banii sunt instant lichizi.

Poate însemna și că ai suficienți bani disponibili pentru situațiile care chiar nu suportă amânare, iar restul rezervei este păstrat într-o formă care poate fi accesată într-un interval rezonabil.

Prima diferență importantă: urgență versus urgență instant

În loc să privesc fondul de urgență ca pe o singură găleată cu bani, am început să îl privesc mai degrabă ca pe două straturi.

Primul strat este cel al banilor de care pot avea nevoie acum. Nu mâine, nu peste o săptămână. Acum!

Și, acest strat, este o sumă pe care să o pot accesa foarte simplu, fără să vând nimic, fără să aștept o decontare și fără să mă întreb dacă pot scoate banii.

Astfel, ii păstrez într-un cont de economii care are lichiditate instant. Primesc doar 2% dobânda/an pe ei și aia este impozabilă. Deci, nesemnificativ! Însă nu-mi pasă prea mult, pentru că aici am exact banii pentru situațiile în care apare o urgență ce nu suportă răgaz!

La modul general, această rezervă instantanee de bani, ar putea însemna aproximativ o lună de cheltuieli sau un salariu net, plus un mic buffer. 💰

În exemplul personal, acum, țin în mai multe conturi de economii echivalentul la două salarii (pentru că am și un cont comun cu altcineva, și nu vreau să amestec banii), precum și un buffer adițional de 1.000 de lei.

Nu aș lua însă această sumă drept recomandare pentru altcineva.

Pentru o familie cu copii poate fi prea puțin. Pentru o persoană cu cheltuieli foarte mici poate fi suficient. Pentru cineva cu venituri fluctuante poate fi nevoie de o rezervă diferită.

Ideea nu este cifra. Ideea este să existe o sumă pe care o poți folosi imediat.

Contează foarte mult venitul, familia, sănătatea, locuința, mașina și stilul de viață.

Importantă mi se pare ideea, nu suma.

Personal, mă interesează să existe o sumă pe care o pot accesa imediat fără agitație sau panică. 💳

Apoi vine al doilea strat. Și anume, banii de care s-ar putea să am nevoie dacă lucrurile devin mai serioase, dar pentru care am, de regulă, un pic de timp.

Și aceștia sunt tot bani de urgență, aferenți celor 6 luni de cheltuieli targetate. Doar că nu trebuie neapărat să stea în același loc, în contul ăla de economii din care de fapt pierd bani, lună de lună.

Căci, până la urmă …

Nu toate economiile trebuie să stea în același loc.

Dacă mi-am propus să am, de exemplu, trei până la șase luni de cheltuieli puse deoparte, pot să mă gândesc la acești bani ca la o rezervă pe mai multe niveluri.

Așa cum relatam deja, o parte poate sta într-un cont de economii sau într-o formă foarte lichidă. Este partea de „am nevoie de bani acum”, necesară urgențelor instant.

O altă parte poate fi într-un depozit sau într-un alt instrument financiar pe care îl consider potrivit pentru obiectivul meu și al cărui mecanism îl înțeleg. Aceasta este partea de „am nevoie de bani, dar nu neapărat în următoarele cinci minute”.

În cazul meu, o parte din această rezervă am ales să o țin în titluri de stat. Și, nu, nu este un sfat financiar. Este doar felul în care am ales eu să-mi organizez banii după ce am început să mă gândesc la diferența dintre lichiditate și siguranță. 😊

De ce am ales să procedez așa?

Pentru că m-am întrebat: Chiar trebuie ca tot fondul de urgență să stea într-un singur cont de economii cu acces instant și dobândă derizorie? 🏦

Pentru mine, răspunsul este: NU.

Asta, pentru că am înțeles că lichiditatea înseamnă, în esență, cât de repede pot transforma banii într-o sumă pe care să o folosesc atunci când am nevoie. Iar siguranța oferită per total de un fond de urgență este altceva.

Dacă am nevoie de bani peste trei zile, poate că nu am nevoie ca aceștia să fie disponibili în trei secunde. Poate îmi este suficient să îi pot accesa în câteva zile. 😉

Această diferență mică mi-a schimbat perspectiva.

Banii noștri sunt, de fapt, timp din viața noastră

Una dintre ideile care îmi plac cel mai mult în frugalitate este aceea că banii trebuie tratați cu respect.

Nu pentru că banii ar fi scopul vieții, căci nu sunt.
Ci, tocmai pentru că timpul nostru este limitat, iar banii reprezintă o parte din timpul pe care l-am schimbat pentru ei.

Când merg la serviciu, când muncesc, când renunț la anumite lucruri și pun bani deoparte, acei bani nu au apărut din neant. Au venit din timpul meu, din energia mea. Au venit din diminețile în care m-am ridicat din pat chiar și atunci când poate nu aveam chef, din orele petrecute muncind, din lucrurile la care am ales să renunț.

Așa că mi se pare firesc să încerc să am grijă de ei. 🤗

Dacă pot păstra o parte din bani într-un loc sigur, dar în același timp să obțin o dobândă ceva mai bună decât într-un cont de economii, de ce să nu analizez această posibilitate?

De ce să nu lași toți banii într-un cont cu dobândă mică?

Aici nu vreau să dau impresia că dobânda este cel mai important lucru din lume. Nu este!

După ce am făcut diferențierea între tipurile de urgențe, am început să privesc mai atent opțiunile pe care le am pentru banii de care nu am nevoie chiar în secunda doi.

Printre variantele disponibile, pot exista depozite la termen cu dobânzi mai atractive decât cele ale conturilor de economii, titluri de stat sau alte tipuri de instrumente cu venit fix.

Și aici vreau să insist asupra unui lucru: Nu toate instrumentele financiare sunt echivalente.

Un depozit, un cont de economii și un titlu de stat au caracteristici diferite.

De exemplu, titlurile de stat tranzacționate pe bursă pot avea fluctuații de preț dacă sunt vândute înainte de scadență. Faptul că dobânda este atractivă nu înseamnă că orice situație este lipsită de risc.

De aceea, dacă cineva se gândește la o asemenea variantă, cred că este important să înțeleagă înainte cum funcționează instrumentul în care vrea să-și investească banii, să înțeleagă când și cum poate avea acces la bani, și ce se întâmplă dacă are nevoie să vândă înainte de termen.

Pentru mine, însă, faptul că am înțeles că nu am nevoie de toți banii în aceeași secundă a deschis o nouă posibilitate.

Totuși, nu aș transforma niciodată experiența personală într-o regulă de tipul „așa trebuie făcut”.

Poate pentru cineva un depozit bancar cu o dobândă mai mare decât cea a conturilor de economii este mult mai simplu de administrat și digerat.

Poate altcineva preferă exclusiv doar contul de economii pentru lichiditatea instant ce o oferă, fără să mai privească fondul de urgență în mai multe straturi.

Astfel, toate aceste alegeri pot avea sens în funcție de persoana respectivă, și clar, nu există o rețetă universal valabilă. 😉

Eu am ales să împart cu tine revelația mea și abordarea fondului de de urgență pe straturi, doar pentru a-ți aduce noi perspective, și nu pentru a-ți spune cum e mai bine să faci, căci doar tu știi cum e mai bine să faci pentru tine ca să-ți fie bine. 🤗

Un lucru pe care l-am învățat: simplitatea este mai importantă decât randamentul

Aici cred că este un punct important. Pentru că atunci când începi să cauți dobânzi mai bune, este foarte ușor să te trezești într-o pădure de produse financiare.

Depozite, titluri de stat, obligațiuni corporative, fonduri mutuale, ETF-uri, acțiuni, conturi remunerate și tot felul de alte instrumente.

Uneori simplitatea valorează mai mult decât câteva procente în plus.

Dacă un produs financiar este complicat, dacă nu îl înțeleg sau dacă mă face să mă simt permanent neliniștită, poate că nu merită pentru mine.

Dar există și situația inversă. Dacă oricum păstrez niște bani pentru zile grele și știu că nu voi avea nevoie de o parte dintre ei chiar în următoarea oră, atunci mi se pare normal să mă întreb dacă există o modalitate simplă prin care banii aceia să producă puțină dobândă.

Nu pentru a mă îmbogăți. Ci pentru a nu pierde complet puterea lor de cumpărare, pe cât posibil.
Pentru că și banii care stau degeaba au un cost. 😔

Inflația nu se oprește doar pentru că noi am pus banii într-un cont de economii.
Iar dacă dobânda primită este foarte mică, puterea de cumpărare a economiilor o să scadă în timp.

Nu spun că trebuie să alergăm după cele mai mari dobânzi. Spun doar că merită să știm ce facem cu banii noștri.

Personal, nu vreau ca banii mei să devină încă o sursă de stres. Vreau ca sistemul meu financiar să fie suficient de simplu încât să îl pot înțelege și după o zi obositoare.

Așa că, dacă o variantă îmi aduce un câștig puțin mai mare, dar mă obligă să verific permanent piețele, să mă gândesc la prețuri și să mă întreb în fiecare dimineață ce se mai întâmplă, poate că nu mai este potrivită pentru ceea ce încerc eu să construiesc.

Frugalitatea nu înseamnă să scoți ultimul leu din orice situație.

Apoi, ca regulă de aur, nu facem trading cu banii din fondurile de urgență și siguranță.
Acești bani trebuie protejați, și astfel sunt ținuți în instrumentele cu cel mai mic risc posibil. 😉

„Dar ce fac când am nevoie de bani?”

Aici apare întrebarea cea mai importantă. Și este o întrebare foarte bună.

Dacă banii sunt puși într-un într-un instrument care nu este instantaneu lichid, ce faci când apare o problemă?

Exact de aceea mi se pare util să existe primul strat despre care vorbeam.

Banii pentru situațiile care trebuie rezolvate acum rămân disponibili. Nu trebuie să vând nimic. Nu trebuie să aștept. Nu trebuie să mă bazez pe faptul că o tranzacție se va deconta într-un anumit interval. Am acea rezervă! 😊

Dar dacă urgența îmi depășește fondul de lichiditate?

De cele mai multe ori poți jongla. Poți oferi un avans și diferența în 2-3 zile.

De exemplu: s-a stricat ceva la mașină, oferi un avans la data intrării în service, si plătești diferența la ridicarea din service. Sunt multe firme care lucrează așa. Iar șansele să ai o urgență instant care să-ți depășească un salariu + bufferul sunt extrem, extrem de rare, dacă nu chiar obsolete.

Astfel, restul banilor din fond, dincolo de zona de lichiditate, nu mai trebuie să stea neapărat în aceeași formă, căci, dacă apare o problemă care îmi cere bani peste câteva zile, am timp să folosesc instrumentul în care am ales să țin acea parte din rezervă.

Căci, ideea generală rămâne. Nu orice nevoie financiară este o nevoie financiară de trei minute.

Viața nu este doar o succesiune de urgențe

Poate aceasta este partea care mi-a plăcut cel mai mult la această revelație.

Uneori avem impresia că trebuie să ne pregătim permanent pentru următorul dezastru.

Mai punem bani deoparte, mai facem o rezervă, mai păstrăm ceva „pentru orice eventualitate”. 🤦‍♀️

Și este bine să fim prevăzători, însă viața nu este doar o listă de lucruri care pot merge prost. Mai avem și zile normale.

Mai avem și luni în care nu se strică nimic. Mai avem și perioade în care mașina funcționează, frigiderul funcționează, centrala funcționează și nu apare nicio cheltuială spectaculoasă.

Și dacă tot am reușit să punem niște bani deoparte, poate merită să ne gândim și la modul în care îi putem proteja.

Nu trebuie să trăim permanent în anticiparea unei catastrofe financiare. Uneori avem timp. Și timpul acesta poate fi valoros. 🙏

Astfel, poate că ar fi mai util să ne punem câteva întrebări complementare:

• Câți bani mi-ar trebui dacă mâine se întâmplă ceva?
• Câți bani mi-ar trebui dacă am la dispoziție trei zile să rezolv urgența X?
• Câți bani mi-ar trebui dacă am la dispoziție două săptămâni?
• Și cât timp mi-ar trebui, realist, să mă descurc dacă îmi pierd venitul lunar?

Din aceste întrebări poate rezulta un sistem mult mai personal al fondului de urgență, pentru că nu există o singură situație de urgență.

O mașină stricată este altceva decât pierderea locului de muncă. O problemă la centrală este altceva decât o perioadă de șase luni fără venit.

Toate pot intra în categoria „neprevăzut” și „urgențe”, însă nu toate cer aceeași viteză de rezolvare, pentru că așa cum spuneam la început: nu orice urgență este o urgență instant! 😉

Așadar, cât de mare ar trebui să fie fondul meu de urgență?

Nu știu. Și, așa cum spuneam, nici nu cred că există un răspuns universal. 🤷‍♀️

Astfel, aici cred că trebuie să fim atenți. Internetului îi place să ne dea cifre: trei luni, șase luni, un an, un anumit procent din venit, o sumă fixă.

Dar viața fiecăruia este diferită.

Dacă ai copii, poate vrei mai mult. Dacă ai un singur venit în familie, poate vrei mai mult. Dacă lucrezi într-un domeniu foarte instabil, poate vrei mai mult. Dacă ai un venit foarte stabil, cheltuieli mici și alte resurse disponibile, poate te simți confortabil cu mai puțin. Dacă ai datorii importante, strategia poate arăta diferit. Dacă nu ai deloc toleranță la risc, probabil vei prefera ca banii să fie cât mai simpli și cât mai lichizi.

Finanțele personale sunt personale, iar scopul economisirii este să ne construim o viață în care banii să ne ofere mai multă liniște și mai puțin stres. 🙏

Pentru mine, fondul de urgență este exact asta: liniște.

Nu vreau ca o cheltuială de câteva mii de lei să-mi dea peste cap întregul buget. Nu vreau să depind de un card de credit pentru fiecare problemă neprevăzută. Dar nici nu vreau ca toți banii mei să stea permanent într-un singur loc doar pentru că mi-e teamă că poate, într-o zi, voi avea nevoie de ei.

Astfel, eu am ajuns să mă simt mai confortabil împărțind rezerva în funcție de cât de repede cred că aș putea avea nevoie de ea, nu doar după numărul de luni de cheltuieli.

Nu trebuie să câștigi enorm, ci doar să nu pierzi inutil, căci fiecare leu merită puțină atenție

Sincer, poate aceasta este, de fapt, lecția pe care o iau din toată povestea.

Nimeni nu ne așteaptă la colțul străzii cu un leu în mână atunci când ne lipsește.

Dacă îți lipsesc 100 de lei pentru o reparație, nu apare nimeni să ți-i ofere gratuit. Dacă îți lipsesc 1.000 de lei, situația nu devine mai ușoară doar pentru că ai muncit mult pentru ei.

Banii sunt ai noștri și responsabilitatea pentru ei este, în primul rând, a noastră.

Când ești un om simplu și muncești pentru banii tăi, nu trebuie neapărat să găsești investiția miraculoasă. Nu trebuie să devii trader. Nu trebuie să urmărești bursa în fiecare zi. Nu trebuie să transformi fiecare leu într-un proiect financiar.

Uneori este suficient să te întrebi: Există o variantă simplă prin care banii pe care deja i-am strâns să lucreze puțin mai bine pentru mine?

Poate răspunsul este un depozit. Poate este un cont de economii. Poate sunt titluri de stat. Poate este pur și simplu numerar într-un cont accesibil.

Poate că un leu în plus din dobândă nu schimbă viața nimănui. Dar nici un leu nu este, de fapt, „doar un leu” atunci când ai muncit pentru el.

Pentru mine, aceasta este partea frumoasă a bugetării. Nu trebuie să fie o disciplină complicată și, nu trebuie să fie despre a stoarce fiecare ban până la ultima picătură. Poate fi doar despre a înțelege ce ai, de ce ai și cât de repede ai putea avea nevoie de acel lucru. 😊

Iar dacă putem păstra o rezervă pentru zile grele, în timp ce găsim o formă rezonabilă prin care o parte din acești bani să nu stea complet neproductivi, mi se pare o idee care merită măcar analizată. 🤗

Dacă îmi țin toți banii disponibili instant doar pentru că „poate se întâmplă ceva”, cu siguranță să plătesc un preț pentru această liniște, căci: dobânda pierdută este tot un cost, inflația este tot un cost. Iar timpul în care banii ar fi putut produce ceva este, într-un fel, tot o resursă.

Nu spun că acest cost este mai mare decât riscul sau inconvenientul unui instrument mai puțin lichid. Spun doar că merită să analizăm mai multe posibilități, pentru că și lipsa unei decizii este, până la urmă tot o decizie.

Poate că fondul de urgență nu este o găleată. Poate este o scară.

Așa îmi place să mă gândesc acum la el.

Pe prima treaptă sunt banii pentru azi. Pe următoarea sunt banii pentru zilele următoare. Mai sus sunt banii pentru lunile dificile.

Și, după aceea vin economiile și investițiile pentru fondul de siguranță și obiectivele pe termen lung. Așa că, fiecare treaptă are alt rol. 😉

Astfel, clar nu trebuie să țin totul în același loc. În felul acesta, nu mai simt că trebuie să aleg între „siguranță” și „randament”. Pot să caut un echilibru.

Așadar, pot să păstrez suficient de multă lichiditate pentru situațiile cu adevărat urgente și, în același timp, să încerc să nu las restul banilor complet neproductivi.

Pentru mine, aceasta este o formă de bugetare inteligentă. Nu pentru că ar fi singura. Ci pentru că se potrivește felului în care privesc eu banii. 😊

Nu am descoperit o formulă magică. Nu cred că am găsit „cea mai bună” metodă de a construi un fond de urgență. Am descoperit doar că merită să mă gândesc la timpul de care am nevoie pentru a avea acces la bani.

Astfel, ca o concluzie, ideea cu care aș vrea să rămâi nu este: „ține o lună de cheltuieli in X loc și restul în instrumente financiare cu venit fix”.

Ideea mea este alta: nu trebuie să faci ceea ce face toată lumea. Trebuie doar să înțelegi ce faci tu. Pentru că banii sunt prea greu de câștigat ca să îi lăsăm complet pe pilot automat. Iar timpul nostru este prea valoros ca să transformăm fiecare problemă într-o panică financiară.

Data viitoare când îți construiești sau îți verifici fondul de urgență, poate merită să te întrebi: Cât de repede am nevoie, în realitate, de fiecare leu din această rezervă?

Poate vei descoperi că ai nevoie de o sumă mică disponibilă imediat pentru aceste urgențe instant.

Poate vei descoperi că mai degrabă nu prea ai urgențe instant ci urgențe pentru care ai la dispoziție câteva zile să faci rost de bani.

Poate totuși vei prefera să ai totul lichid, pentru că asta îți oferă liniște. Poate vei prefera depozite. Poate vei lua în calcul titluri de stat. Sau…. poate nu vei schimba absolut nimic.

Toate sunt variante posibile.

Important mi se pare să fie o alegere conștientă. Pentru că, deși mă repet, banii noștri nu sunt doar niște cifre într-o aplicație bancară. Sunt ore din viața noastră. Sunt drumuri făcute la serviciu, proiecte terminate, dimineți în care ne-am ridicat din pat, weekenduri în care am muncit, lucruri la care am renunțat și mici plăceri pe care le-am amânat. 🤗

Și tocmai de aceea cred că merită să avem grijă de ei. Nu să trăim pentru ei, căci asta ar fi trist. Ci să îi folosim cu înțelepciune.

Iar dacă putem obține câțiva lei în plus din banii pe care oricum îi păstrăm pentru zile grele, fără să ne asumăm un risc pe care nu îl înțelegem și fără să ne complicăm inutil viața, poate merită măcar să ne punem întrebarea.

Până la urmă, aceasta este și una dintre bucuriile simplității. Să nu faci lucrurile complicate doar pentru că lumea spune că trebuie să fie complicate. Să îți cunoști nevoile, să îți cunoști limitele, să îți cunoști banii. 😉

Și, poate cel mai important, să îți amintești că între „s-a întâmplat ceva rău” și „am nevoie de bani în această secundă” există uneori câteva zile. Iar câteva zile pot schimba complet felul în care îți organizezi o rezervă financiară. Cu liniște, nu cu frică; cu prudență, nu cu panică. Și cu respect pentru fiecare leu pe care l-ai câștigat prin munca ta.

Cu recunoștință pentru că ai citit până aici,
Alexandra SG